Promocoop, economia sociala si Cooperatia Mestesugareasca

Promocoop a fost selectionat în Solidaritatea, o noua sursa de putere economica - Manual de bune practici din economia sociala ! Lucrarea lansata în 12.10.2011 este realizata de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, in colaborare cu Bernard Brunhes International si ENSIE, si include o selectie de (doar) 19 initiative de economie sociala din România si alte 8 din tari europene.
Sa spunem din start ca suntem singura prezenta din cadrul cooperatiei (cooperatia fiind considerata, prin traditie, unul dintre "pilonii" conomiei sociale) si ca SCM Publiter Bucuresti în calitate de promotor al acestei initiative de "Promovare on-line a cooperatiei mestesugaresti" a primit Diploma de Merit semnata chiar de Dna Ministru Sulfina Barbu.
Sub titlul "Promovarea on-line a cooperatiei mestesugaresti" - o exprimare alternativa pentru PROMOCOOP, caci vorba ceea "Daca nu noi, atunci cine?" - prezentarea pe doua pagini a portalului nostru include aspecte relevante din evolutia proiectului, citeaza opinii ale beneficiarilor (aceasta este partea la care tin cel mai mult) si argumenteaza într-o maniera riguroasa punctele tari ale promocoop în competitia selectionarii: caracterul inovator, impactul economic si social, realizarea unei comunitati online a cooperativelor s.a.m.d.
Accesati cele doua pagini aici: Pagina1 si Pagina2 si veti avea o idee mai clara despre ce este si, mai ales, ce trebuia sa devina, promocoop.ro.
În opinia mea, prezentarea idealizeaza întrucâtva ajutorul primit de proiectul nostru, mi se par exagerate contributiile atribuite UCECOM sau Gazetei Viata CM (este de domeniul evidentei ca, de pilda, Promocoop nu a fost mentionat în niciun document apartinând UCECOM, niciodata!), dar este posibil ca standardele europene sa nu sesizeze disfunctionalitati de felul celei amintite. Cat despre ViataCM ...

Care sa fie explicatia pentru slaba reprezentare a Cooperatiei Mestesugaresti in economia sociala? Daca luam o definitie larg acceptata a organizatiilor de economie sociala (sau, cum mai sunt ele clasificate, din sectorul tertiar - caci se diferentiaza deopotriva de cel de stat dar si de cel privat orientat exclusiv spre profit), ele trebuie sa respecte o serie de principii comune de genul: independenta fata de domeniul public, prioritatea individului fata de capital, asocierea voluntara, libera si deschisa, procesul decizional democratic, autonomia decizionala, precum si urmarirea unui interes de ordin general. Mie mi se par foarte apropiate de principiile cooperatiste, principii in numele carora Cooperatia Mestesugareasca si UCECOM au obtinut pentru cei peste 500.000 membri cooperatori, in 1990, o marja mare de autonomie fata de stat, consfintita ulterior si prin legislatia adoptata dar si prin statutele, regulamentele de functionare, normativele interne s.a.m.d. emise cu carcater intern.

O explicatie pe care am auzit-o, intr-un cadru oficial, potrivit careia cooperativele, in Romania, au fost asimilate cu IMM-urile si ca in cadrul lor primeaza (cu orice pret? n.a.) obtinerea profitului, ar trebui sa includa, foarte precis, detalii despre momentul, cauzele si modul efectiv in care s-a produs aceasta "schimbare la fata". Sau, poate - nu m-as mira! - cooperativele nu sunt pe de-a-ntregul nici IMM-uri ci, asa, vag, un fel de "entitati " (O notiune la moda, echivaland cu "de sine statator", adica cu afilieri dupa bunul plac si refuzul oricaror "imixtiuni", cu regulamente proprii si cu taxarea ca "ingerinte" a oricaror tentative de evaluare -daramite de control! - din afara; Daca imi este permisa o digresiune, si conducerea fotbalului romanesc este denumita, peiorativ, "cooperativa".).

M-ar interesa sa aflu daca, in aceasta abandonare a principiilor constitutive ale cooperativelor si in "rentabilizarea" cu tot dinadinsul a activitatii cooperativelor se gaseste explicatia reducerii dramatice, fara precedent, a numarului de cooperatori? In prezent se estimeaza numarul lor la cca. 19.000 desi, ma tem, datele actualizate ar arata mult mai rau, ca sa nu pun la socoteala si faptul ca aplicarea noului cod al muncii a condus la adoptarea unor forme de lucru cu fractiune de norma sau colaborare, care ne-au afectat pe foarte multi.

Sa fie la mijloc si vicii in aplicarea "in litera" dar mai ales "in spirit" a legilor?
Eu am ramas surprins (consultati colectia Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a VII-a, dedicata societatilor cooperative, o gasiti la nevoie si pe internet) de cate cooperative si-au modificat recent statutul hotarand in adunarea generala a actionarilor (oare cat de democratic?) ca de acum inainte fiecare dintre ele poate functiona cu un numar minim de 5 membri cooperatori desi, in mod clar, "in spiritul legii" aceasta prevedere viza infiintarea de noi cooperative si nu decimarea acelora care cu doar cativa ani in urma aveau zeci de cooperatori si un patrimoniu considerabil. Este posibil ca acesti 5 favoriti, posibil membri consiliului de administratie (daca nu, oricum, actionari majoritari), sa beneficieze si de completari ale atributiilor in ipotecarea sau gajarea, dupa caz, inchirierea si subinchirierea spatiilor pentru indeplinirea obiectului de activitate al societatii (iarasi adoptate, ad literam, de multe cooperative, semn al unei corelari "la varf"). As zice ca abordarea "inteligenta" a adunarilor si redactarea "convenabila" a proceselor verbale (aici se vede experienta cumulata in zeci de ani de mimare-exercitare a democratiei, de orice tip, fie ea cu sau fara fata umana, patriotica, romantica, revolutionara etc) a devenit mai rentabila chiar si decat deja devenita clasica activitate de baza, cea a inchirierii de spatii. Exista azi in cooperativele mestesugaresti multe persoane care cumuleaza salariile cu pensiile (nesimtite!), persoane care prin functiile ocupate (si-au adoptat chiar o hotarare prin care chiar in conditiile indeplinirii conditiilor de pensionare, pot sa-si duca la indeplinire mandatul in consiliul de administratie!) au influentat decisiv starea de lucruri.
Pana cand? Pana unde?